3 MOTIVE CU…CATINCA DRĂGĂNESCU : „Pentru a înțelege societatea românească de azi avem nevoie să ne procesăm în mod real trecutul.”
Regizor și dramaturg, un om inteligent, profund și onest, cu o experiență complexă și o viziune artistică independentă ca formă creativă în teatrul românesc, montând cu succes spectacole la TNB București și Teatrul de Nord Satu Mare, Catinca Drăgănescu se bucură în prezent de un real succes, cu cel mai nou spectacol al său. Unul provocator ca estetică, dar și ca subiect, Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu, spectacol prezentat de Apollo 111. Pornit de la interviuri și materiale documentare, spectacolul reprezintă o imaginare din multiple perspective a ultimelor zile din viața Mihaelei Runceanu. Fiecare personaj deține o parte de adevăr, nimeni nu cunoaște ȋnsă ȋntregul. Spectatorul este invitat să-și construiască propria versiune asupra felului ȋn care s-au desfășurat evenimentele de-a lungul unui voyaj ȋn măruntaiele universului optzecist, pe acorduri de Mihaela Runceanu.
Astăzi Catinca Drăgănescu își prezintă propriul adevăr artistic prin intermediul unui nou interviu realizat de Daily Magazine în cadrul conceptului 3 motive.
3 concepţii proprii despre lumea contemporană a Teatrului Românesc
Are nevoie de reformă și sistemică și morală. Nu mai poate funcționa din inerție. Ori devine important pentru comunitatea pe care o deservește, ori ȋși pierde cu totul relevanța. Cultura e vie când vorbește despre ce contează, ce ne doare, ce ne reprezintă; e o formă de conștiință exterioară a unei societăți, or dacă e alienată de societate, ȋși pierde scopul și publicul totodată. Prefer să rămân la o concepție, dar să reflectăm cu toții serios la ea.
3 motive care m-au determinat să realizez spectacolul “Cele 7 morţi ale Mihaelei Runceanu”
Mi se pare că ȋncă am procesat foarte puțin, noi ca societate, trecutul nu foarte ȋndepărtat. Misterul creat ȋn jurul Mihaelei Runceanu m-a fascinat de mică. Și e ceva foarte neliniștitor și cumva reprezentativ pentru România terorizată a anilor optzeci ȋn povestea ei.
3 puncte de întrebări/dificile în scrierea textului pentru acest spectacol şi cum le-am depăşit
Cred că lucrul cu un material inspirat dintr-o biografie e ȋntodeauna delicat. Mi-am pus multe ȋntrebări legate de care sunt criteriile juste ȋn funcție de care voi decide cum abordez spectacolul. Am optat pentru două: să arăt publicului ce am descoperit eu de-a lungul interviurilor luate ȋn etapa din documentare, despre Mihaela Runceanu, ce m-a frapat pe mine, ce mi s-a părut că ar fi important să rămână ȋn memoria noastră despre Mihaela Runceanu, și să punctez discrepanța dintre varianta oficială a crimei, așa cum este prezentată ȋn dosarul de la procuratură și ipoteza pe care o susțin mulți dintre apropiații ei, ipoteza rămasă ȋn imaginarul popular, a unei crime politice. Tot o provocare a fost și lipsa dosarului de la Securitate. Eu am compensat-o cu un serios studiu asupra a cum trebuie să fi fost relația dintre Mihaela și Securitate. Practic, am făcut un puzzle din tot materialul strâns ȋn interviuri.
3 motive pentru care am considerat că Oana Puşcatu este cea mai bună opţiune pentru a o întruchipa pe desăvârşita Mihaela Runceanu
Oana este o artistă. Ar fi puțin să spun că e nu numai o actriță fabuloasă, ci și o interpretă muzicală foarte rafinată. Am căutat calitatea asta, o actriță care să joace când cântă și care să vibreze cu personajul. Plus că Oana e și un excelent om de echipă, un partener generos și un profesionist dedicat.
3 piese de suflet ale Mihaelei Runceanu
Speranțe vis, speranțe flori
De-ar fi să vii
Cât aș fi vrut să te chem
3 mesaje cu care mi-ar plăcea ca publicul să iasă din sală după vizionarea acestui spectacol
Că dacă vrem să ȋnțelegem de ce este cum este societatea românească azi, avem nevoie să ne procesăm real trecutul, nu să fugim de el, imaginându-ne că nu ne mai afectează.
Că felul ȋn care “am parcat” cazul Mihaelei Runceanu și speculațiile care planează și azi ȋn jurul lui sunt elocvente pentru istoria mistificată pe care refuzăm să o chestionăm.
Că Mihaela Runceanu merita mai mult de la noi, că ȋn spatele artistului e un om.
3 provocări cu care mă confrunt zilnic ca femeie în lumea regizorală din România şi cum le depăşesc
Aici e dificil de răspuns, pentru că e discutabil dacă le depășesc. Asta e și nu o autoironie. Eu zic că există un bias de “băiețeală” ȋn branșă, dar dacă e să fim onești ceva se ȋntâmplă. Cred că mai prezente decât acum, nu au prea fost niciodată regizoarele din România. Iar marginalitatea le-a ȋmpins pe multe să ȋși formuleze niște discursuri puternice, niște opțiuni personale și estetice vizibile pe scenă, care le disting. Aș zice că și pentru mine asta a fost calea. Să nu caut validarea, ci să urmez căutarea. Să devin conștientă că e o meserie pe care o fac pentru că vreau eu, pentru că eu consider că am ceva de spus, nu pentru că cineva, oricine ar considera o mare pierdere absența mea. Și atunci totul a devenit mult mai personal. Cred ȋn căutarea mea. Ăsta e un curaj care cred că mi-a venit (și) din biasul de care vorbeam mai sus.
3 lucruri ce îmi aduc zâmbete în cotidian
Îmi place cafeaua bună, iubesc toate formele de animale și animăluțe, nimic nu se compară cu o carte bună citită dimineața pe bancă ȋn parc
3 răspunsuri pe care personal le-am găsit în cariera mea de regizoare de până acum
Că ce e fascinant la teatru când e bun, e că e experiență, nu reprezentare a ceva,
Că de fapt ceea ce contează la finalul zilei e orgoliul operei, nu al artistului,
Că ȋmi place foarte mult ceea ce fac, și că asta mă face un om extrem de norocos.
3 mesaje pentru Catinca din trecut/prezent/viitor
Pentru Catinca din trecut: i-aș spune că are o intuiție fantastică și s-o asculte mai mult;
Pentru Catinca din prezent: să aibă răbdare, să-și asume până la capăt meciul cu bătaie lungă;
Și pentru Catinca din viitor: să nu se oprească niciodată să devină, să nu se blazeze, să fie generoasă.
Care este reacția ta?
Română 
English (UK) 