3 MOTIVE…PENTRU GALA UNITER | OANA JIPA : „Cu rolul ăsta am simțit că e timpul să îmi antrenez și blândețea, și compasiunea, față de mine însămi.”

Suntem doar la câteva zile distanță de Gala Uniter – evenimentul teatral al anului, ce va avea loc pe data de 4 iulie, la Bistrița și la care Daily Magazine este partener media. 

Astăzi o aducem mai aproape de public pe una dintre nominalizatele la secțiunea Debut, pentru că, evident, debutul este unul dintre cele mai importante momente din cariera oricărui om de artă.

Oana Jipa este nominalizată în acest an, la Debut,  pentru rolul Connie din spectacolul „Efecte secundare” de Lucy Prebble, regia Vlad Bălan, unteatru Bucureşti – unul dintre cele mai nonconformiste și penetrante ideologic spectacole ale unui tânăr regizor din 2021.

Enjoy!

3 perspective asupra industriei teatrale de azi din România

Vorbesc des cu colegii mei de la master despre perspectivele noastre de viitor și de regulă, mai tare ne amărâm de ne vine să nu mai deschidem această cutie a Pandorei. Ce facem când terminăm școala? Aseară, după o astfel de discuție cu una dintre colegele mele, am zis să schimbăm subiectul și am întrebat-o ce face vara asta, pe unde merge în vacanță. Ea, amuzată, mi-a zis, M-am uitat de bilete de avion pentru septembrie, dar dacă apare între timp vreo probă fix cât sunt plecată, ce fac? Cam asta e atmosfera.

Altfel, cred că odată intrat în circuit, lucrurile devin mai echilibrate, nemulțumirile rămân dar înțeleg că se preschimbă în altele și sper ca satisfacția să fie pe măsură. Pentru mine acum, simplul fapt de a avea continuitate, de a repeta periodic și de a juca în fiecare weekend îmi sună a răsfăț dar știu că, odată ce se va întâmpla și asta la timpul său, dorințele vor deveni și ele altele. Ca-n piramida lui Maslow, râvnești la nevoia imediată.

O a treia perspectivă n-am, sunt încă la debut. 🙂

3 analogii/simboluri ale unui premiu în viaţa şi palmaresul unui actor

Când am aflat vestea făceam mazăre, de atunci zâmbesc ca fraiera când gătesc mazăre. S-a creat sinapsa asta. 

După nominalizare, mi-am amintit de secvența din Veronica în care trăistuța magică o părăsește pentru că nu a fost generoasă și nu a împărțit-o cu ceilalți copii.

Și a treia…nu știu, mi-a întețit și curajul, și rușinea, deopotrivă. Ce simbol se potrivește pentru asta?

3 moduri prin care spectacolul nominalizat în acest an este unul autentic

Vlad Ionuț Popescu

Camelia Pintilie

Bogdan Nechifor

(aka colegii mei!)

3 reacţii la care mă aştept de la mine dacă voi fi declarată câştigătoare

Am cam ocolit gândul ăsta. Sper doar să nu plâng, să nu mă împiedic și să nu zic o prostie .

FOTO DIN SPECTACOLUL EFECTE COLATERALE – REGIA VLAD BĂLAN, UNTEATRU BUCUREȘTI

3 challenge-uri principale la care am fost supusă prin prisma lucrului la acest spectacol

A fost prima oară când lucram cu actori din altă generație decât cea din care fac parte, mai mari, mai experimentați. Primul challenge a fost să îmi cizelez emoțiile pe care le aveam la lucru față de Cami și de Bogdan, să îmi dau seama că acum ei sunt colegii mei, că repetăm împreună, încercăm, greșim, probe, probe, probe. Am avut noroc că toată lumea m-a ajutat mult să mă reglez.

Vezi și

Loredana și Shift colaborează pentru prima oară și lansează piesa „Mister Amor”

Fiind primul rol, simțeam o presiune imensă să fie bine (orice ar însemna asta), să pornesc cu dreptul în meserie, să fiu plăcută. De atâta dorință nici nu prea mai vedeam stânga-dreapta. În repetiții eram foarte îndoielnică în legătură cu ce fac în acest spectacol, mi se părea că ceva undeva nu se leagă, că ratez ceva. Lucrul ăsta se datora, evident, acestei enorme presiuni pe care o căram sisific zi după zi. Și așa, zi după zi a venit și ziua când am zis Stop. Nu mai merge așa. Trebuie să Jump! Sunt foarte critică cu mine, câteodată poate până la limita la care mă rănesc singură (condiția actorului, știu că nu zic vreo noutate). Cu rolul ăsta am simțit că e timpul să îmi antrenez și blândețea și compasiunea față de mine însămi, nu numai spiritul analitic.

Provocările au continuat și când am ieșit la public, cu acest spectacol am învățat și să fac față serilor mai slabe, și sentimentului de rușine când mă simt sub ton. Nu cred că e actor să nu fi simțit măcar o dată că după prima scenă se închide, se tot afundă, i se formează ochii de pește. Și dacă este vreun astfel de actor, nu vreau să-l cunosc, de ciudă! Glumesc. Învăț cu fiecare reprezentație să fiu mai prezentă, să nu am vreo părere despre cum e spectacolul în seara respectivă față de alte seri. E un exercițiu greu pentru mine pentru că după fiecare scenă, cum ajung în culise, nu mă pot stăpâni și sar pe colegul meu Vlad Popescu și-l întreb Cum a fost? Cum a fost? Cum a fost? Și el râde de mine de fiecare dată.

3 dorinţe personale pe care le am de la Gala Uniter

Anul acesta, în timpul galei vor rula poze și videouri cu artiști tineri, colegi de-ai mei pe care îi cunosc, îi îndrăgesc, îi respect și admir. De abia aștept să le văd fețele pe ecrane, mi-ar fi plăcut să fie și ei la gală dar chiar și așa, sunt foarte nerăbdătoare să-i văd. Sunt bucuroasă că dintre colegii mai tineri vor fi acolo Irisz Kovacs și Tudor Cucu Dumitrescu, de abia aștept să ne vedem la prima noastră gală.

Să felicit personal un actor nominalizat care mi-a plăcut foarte foarte tare.

Să dansez.

3 mesaje către mine, nominalizata/ juriu/ public

Nominalizarea asta are exact importanța pe care i-o dai tu. Nu te mici, nu te împăuna, fii recunoscătoare & thank u, next.

Vă mulțumesc. Mă simt norocoasă și răsfățată.

Vă așteptăm cu mare mare drag la Efecte secundare din toamnă, la Unteatru!

CREDIT COVER FOTO – ADI BULBOACĂ