Now Reading
INTERVIU FACE 2 FACE SERGIU SMEREA VS VOICU DUMITRAȘ

INTERVIU FACE 2 FACE SERGIU SMEREA VS VOICU DUMITRAȘ

Ambii sunt la început de drum în lumea cinematografiei. Au aproape aceeași vârstă,  joacă în același film, ambii pot fi numiți, în felul său, în rolul său,  băiatul mamei, dispun de o doză impresionantă de talent, ambiție și dorința de a face cât mai mult și de a exprima cât mai multe pentru public.

Vorbim despre Sergiu Smerea și Voicu Dumitraș, cei doi actori tineri minune din producția ce pe bună dreptate se poate numi filmul toamnei, Balaur. Sergiu Smerea este tânăr absolvent al Facultății de Teatru și Film la Universitatea Babeş-Bolyai. Se remarcă în piesele de teatru din cadrul FTF UBB Cluj. Debutează în film în producția BALAUR în rol principal –  Iuliu Roșu, adolescentul cu trecut tumultuos care intră într-o relație amoroasă cu profesoara lui. Voicu Dumitraș este un talentat tânăr cântăreț și actor din Timișoara. Debutează pe micile ecrane în primul sezon al emisiunii Vocea României Junior, în echipa Inna, ajungând până în semifinale. În 2018 debutează ca actor în serialul TV produs de HBO Europe HACKERVILLE, în care pentru 6 episoade joacă rolul lui Cipi, un hacker genial din Râmnicu Vâlcea. În 2022, se lansează lungmetrajul BALAUR unde îl intepretează pe adolescentul Florin.

I-am văzut în peliculă, i-am cunoscut la cocktail-ul de după vizionare, din seara premierei de gală și i-am provocat azi, cu o zi înainte de premiera oficială, din cinematografe, a producției Balaur, la un dublu interviu. Onest, real, face 2 face. Marca Daily Magazine. Enjoy! 

 

3 elemente despre care pot spune că mă definesc ca actor în industria cinematografică de azi.

Sergiu Smerea – Sunt un actor profesionist care nu lasă totul pe seama „talentului”. În meseria asta nu îți permiți să spui: „văd ce-o să-mi vină”, „învăț textul și am terminat” sau, preferata mea, „o să-mi spună regizorul și eu fac”. Ca actor, ești într-o căutare continuă, de la prima citire de text până la ultimul cadru tras pe set. Sunt un actor instinctiv care se poate modela pe orice rol. Știu ce înseamnă o indicație precisă din partea regizorului, dar știu și să-l ajut în cazul în care este în dubii și are nevoie să vadă câteva propuneri pentru ideea lui. Sunt genul de actor care realizează că unealta lui de bază este corpul. Pictorul are pensula, violonistul are vioara și actorul își are propriul corp. Eu încerc să-l mențin la un nivel de profesionist; să nu-l las să devină rigid sau moale, pentru că el trebuie să fie pregătit să acționeze. Dacă nu mergi cu o mașină un an de zile, nu te aștepta să meargă totul ca uns când îi dai prima pedală.

Voicu Dumitraș – Primul ar fi că mă pot adapta ușor și nu cred că e dificil să lucrezi cu mine. Probabil că asta e oricum mai important decât talentul când vine vorba de a lucra în industrie. Cred ca cinema-ul românesc se tot extinde și încep să apară tangențe cu exteriorul, iar eu îmi doresc să ajung să fac proiecte la nivel internațional, în special pentru că vorbesc și engleză, și germană – ăsta ar fi al doilea. Totuși, sunt încă la început de drum și nu cred că pot să vorbesc despre ce mă definește ca actor pentru că, deocamdată, tot ce fac este să explorez posibilitățile și să încerc să mă dezvolt cât mai mult.

 

3 gânduri avute la început de drum în meseria de actor şi dacă acestea s-au concretizat în timp

Voicu Dumitraș – Înainte voiam să devin cântăreț și o parte din motivul pentru care am ales, până la urmă, să merg pe actorie este faptul că teoria e foarte importantă în muzică și aveam impresia eronată că teatrul e ceva ce doar… faci. Fără training sau aprofundare. Acum mă pregătesc pentru facultate, deci încă nu am ajuns să fac „teatru pe pâine”, dar am realizat că e de muncă. Cred că intrând în lumea asta, ți se spune din start că nu vei reuși, că e greu și că te vei confrunta cu multe uși închise. Deci cumva te pregătești din start pentru refuzuri și înveți să le anticipezi. Sau cel puțin cum să nu le lași să te afecteze personal.

Sergiu Smerea – Va fi greu. Și da, chiar așa este. Nu e un job fix, cu cerințe fixe, cu program fix, cu plată fixă. Dar, totuși, oricât de greu ar fi, nu poți să renunți; nu pentru că nu ai vrea, ci pentru că nu te lasă. Dacă într-adevăr simți că trebuie să faci asta, o vei face; nu ai de ales. Cât eram în facultate, mă măcina un gând: „pentru ce fac asta?”. Mi-a luat mult să găsesc un răspuns, dar cred ca am o vagă idee: o fac pentru oameni, o fac pentru ei, inspirați de ei. Să vezi un grup de 5 persoane că iese din sală la finalul filmului, dezbătând subiecte care i-au atins – asta este cea mai bună răsplată. Tot din seria gânduri din trecut: cât încă eram în școală, mă gândeam dacă voi scăpa vreodată de emoții. Răspunsul din prezent: nu. Și nici nu mi-aș dori. Înainte de un spectacol sau înainte ca regizorul să strige acțiune, emoțiile îmi traversează tot corpul. Iar apoi, când s-a dat acțiune sau se ridică cortina, toate emoțiile se transformă în combustibil.

 

Foto Sergiu Smerea – Balaur

 

3 dintre cele mai frumoase amintiri de pe platourile de filmare pentru Balaur

Sergiu Smerea – Pe platoul de filmare am avut primul contact direct cu „publicul” în calitate de actor profesionist. În timpul unei pauze pe set, în care se schimba unghiul de filmare, au venit la mine două doamne care făceau parte din figurație și mi-au cerut să facem o poză. Pe platoul de filmare am făcut prima mea poză în calitate de actor. O altă amintire care mi-a rămas întipărită pe retină, a fost într-o dimineață când am avut un call la ora 07:00 și am ajuns în Base Camp, cu căștile în urechi și puțin somnoros, mi-am ridicat privirea din pământ și-am văzut o echipă de peste 50 de oameni care lucrau împreună pentru un singur scop: să facem un film. Genul ăsta de priveliște îți dă mai multă energie decât orice cafea columbiană. Iar o a treia amintire frumoasă este ceva mai personală. Era ora 22 când ne-am strâns pe set pentru o filmare de noapte. Era 7 septembrie, ceea ce înseamnă că mă despărțeau 2 ore de ziua mea. Niciodată nu i-am dat prea multă importanță, dar de data asta simțeam că trăiesc în propriul meu cadou: 22 de ani împliniți pe platoul de filmare. Sper să-mi serbez așa ziua o viață-ntreagă!

Voicu Dumitraș – Să petreci o lună întreagă într-un oraș străin cu aceeași mână de oameni la începutul pandemiei înseamnă inevitabil să cunoști bine echipa de filmare. Mă bucur că m-am înțeles și cu distribuția, și cu echipa de producție și că nu mă simțeam străin sau neprimit pe set. A fost destul de emoționant când a trebuit să plecăm. În luna aia m-am împrietenit destul de bine cu Sergiu petrecând timp prin Râmnicu Vâlcea sau vorbind în drumul de la set până la hotel. Știu că aveam un skateboard și mă plimbam cu el prin oraș. Era un continuu hotel-set-prânz-set-hotel, dar cumva nu s-a simțit monoton deloc. În vara aia am crescut destul de mult și am realizat abia după cât de bune au fost filmările astea pentru bunăstarea mea fizică și mentală.

 

3 lucruri pe care le-am învăţat personal din colaborarea cu regizorul Octav Chelaru

Voicu Dumitraș – Primul lucru care m-a impresionat este nivelul de muncă din spatele unui film ca Balaur. Faptul că de la simpla idee la execuție trebuie să treacă prin atâtea metamorfoze și o minte ține socoteala tuturor lucrurilor pe parcursul întregului proces este impresionant. Orice lucru îl întrebai pe Octav despre film, el știa să îți răspundă. Se vede că filmul fusese gândit bine și mult. Octav a fost un regizor de care m-am simțit mai apropiat pentru că am putut să vorbesc destul de mult cu el. Mai aveam dezbateri legate de teme politice sau religioase pe platou și mereu am simțit că mă ascultă. Ceea ce nu simți foarte des când ești un copil în industria filmului.

Sergiu Smerea – Un regizor trebuie să arate că este sigur pe ceea ce face chiar dacă uneori are îndoieli. Odată ce tu, ca actor, vezi nesiguranță pe fața regizorului, începi să o preiei, iar asta nu duce la nimic bun. Nu contează cât de tânăr ești, dacă chiar îți dorești ceva și muncești pentru el, într-o zi vei reuși! (la 27 de ani, Octav a făcut primul lui film).   Într-o seară după ce terminasem ziua de filmare, stăteam cu Octav pe palierul hotelului și vorbeam despre ce s-a întâmplat peste zi. Atunci, mi-a spus câteva cuvinte care m-au făcut să înțeleg de ce regizorul și actorul trebuie să fie mână-n mână: „Știi cum e, în filmul ăsta suntem doar noi. Regizor și actor. La final, toată echipa de producție pleacă spre următorul proiect. Noi rămânem. Noi ne prezentăm în fața oamenilor.”

 

 

3 challenge-uri principale pe care le-am depăşit cu brio privind rolul meu din filmul Balaur

Sergiu Smerea – În momentul în care ai un personaj care nu vrea să fie citit din exterior, trebuie să găsești un echilibru energetic. Dacă nu arde la vedere, nu înseamnă că nu arde pe interior. Un alt challenge pe care l-am trecut, zic eu, a fost să lucrez cu actori cunoscuți din industria de film și teatru. Am stat puțin cu gândul că s-ar putea să mă judece sau să nu dea doi bani pe mine, dar odată ce am ajuns să-i cunosc, mi-am dat seama că în ei pot să găsesc un sprijin real, nu un judecător. Filmul și teatrul nu se aseamănă: când ești pe scenă trebuie să menții o stare pe durata unui spectacol. Pe de altă parte, când ești pe set, trebuie să menții starea pe o perioadă mai scurtă, dar ești lipsit de protecția pe care ți-o oferă scena și al patrulea perete. Când ești la cadru strâns, ai camera la nici 20 de centimetri de față, trebuie ca profesionistul să preia frâiele. El nu face abstracție de cameră, dar nici nu-și pierde concentrarea asupra personajului său.

Voicu Dumitraș – Privind rolul meu din Balaur, cred că am reușit să conturez destul de bine rolul copilului „timorat”. La prima audiție cu Octav, mi-a spus că sunt prea nesimțit în modul în care îl jucam pe Florin. Eu îmi susțin punctele de vedere cu vehemență și mi-am lăsat din prima această amprentă pe personaj. Personajul meu provine dintr-o familie conservatoare, cu o figură paternă strictă, care nu îl lasă să își exteriorizeze punctele de vedere. A durat ceva să trec tot ce spuneam prin filtrele aferente. Mai multe nu știu dacă am depășit. Poate numai cântatul bisericesc. Mi-e destul de greu să îmi apreciez munca și e greu să fiu mulțumit de ea, dar am fost foarte mulțumit de produsul final, de tot filmul adică.

 

Foto Voicu Dumitraș – Balaur

 

3 mesaje cu care mi-ar plăcea ca publicul spectator să plece după vizionarea filmului Balaur.

Voicu Dumitraș – Aș vrea ca publicul să plece gândindu-se bine la personaje și la faptul ca e bazat pe fapte reale. Povestea asta e, până la urmă, o realitate sau ruptă din realitatea multor femei din România. Eu am văzut filmul și ca pe un comentariu social, chiar și fiind o poveste personală. Totuși, eu n-aș emite imediat păreri aruncând vina sau judecând personajele. Fiecare are calitățile, defectele, fricile și „balaurii” lui. Fiecare e un produs al mediului său și, în consecință, nu e în totalitate responsabil pentru acțiunile sale. Cred că nici filmul nu încearcă să emită o judecată. Doar prezintă faptele și lasă dilemele morale publicului.

See Also

Sergiu Smerea – Răul există în fiecare din noi, dar să nu uităm că noi suntem stăpânii propriilor noastre vieți.      Uneori e mai bine să acționezi la timp, decât să spui că e prea târziu. Șiii.. Cine e băiatul ăla blond de-l juca pe Iuliu?

 

3 perspective de viitor ce mi-ar plăcea să se întâmple  în industria din România

Sergiu Smerea – Zona cinematografică să devină mai diversificată. Să adăugăm filme cât mai dinamice în portofoliul românesc. Să crească numărul de proiecte.

Voicu Dumitraș – Mi-ar plăcea să existe deschidere mai mare către străinătate. Mi-aș dori ca actorii cu experiență să încerce să creeze spații safe pentru actorii tineri care abia intră în industrie, să îi ajute să crească și să muncească împreună cu ei. Poate nu am dreptate, dar cred că există o oarecare competiție în industrie, așadar o tendință a multor actori să trateze începătorii cu condescendență.

 

Foto Sergiu Smerea & Voicu Dumitraș – Balaur

 

3 lucruri la care publicul să se aştepte din partea mea pe viitor.

Voicu Dumitraș – Anul ăsta aplic la facultate. Fie că intru în afară sau în țară, voi continua cu actoria și sper că am norocul să pot lucra mult timp în domeniu. Aș vrea să fac filme. Cânt și vorbesc trei limbi, deci aș vrea să valorific asta. Ca actor trebuie să știi să faci de toate și încerc să mă dezvolt pe cât mai multe laturi. E greu să promit lucruri, vom vedea cum merge.

Sergiu Smerea – Să mă vadă în cât mai multe producții. Să fie martorii unei evoluții spectaculoase. Întotdeauna mai am ceva de arătat!

 

3 mesaje pentru mine cel din trecut/prezent/viitor

Sergiu Smerea – Pentru mine din trecut: Muncește în continuare! În 5 ani o să fii acolo unde visezi acum să fii. Pentru mine din prezent: Muncește în continuare! Nimeni nu o va face pentru tine. Pentru mine din viitor: Ai văzut că am avut dreptate?!

Voicu Dumitraș – Mesaj pentru mine cel din trecut: Te vei schimba mult fizic în următorii ani. Să nu îți bazezi stima de sine pe cum arăți. Mesaj pentru mine cel din prezent: Nu lua personal fiecare eșec. O să obosești. Mesaj pentru mine din viitor: Sper că ai găsit echilibrul și că ești satisfăcut.

What's Your Reaction?
Excited
1
Happy
1
In Love
1
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top