De vorbă cu…Sorina Ștefănescu : „E nevoie și de comedie în filmul românesc și, cu cât facem mai multe producții, cu atât există șanse să atragem mai mulți spectatori în săli.”

Ne plac oamenii performativi, evoluționiști, dedicați artei, care îmbrățișează fiecare provocare cu același entuziasm.

Sorina Ștefănescu, pe lângă faptul că este una dintre cele mai bine cotate și talentate actrițe ale Teatrului Nottara, bucurându-se în prezent de o nouă premieră de succes  – Fetele pelican, în regia lui Horia Suru, este și o promițătoare actriță de film. Dovedește acest fapt o dată cu rolul contre-emploi primit în cadrul producției nr 1 la încasări în prezent, în România, Teambuilding,  în regia Matei Dima, Cosmin Nedelcu și Alex Coteț.

Stăm de vorbă azi cu Sorina Ștefănescu, un om pe care l-am îndrăgit din prima, în cadrul unui nou interviu exclusiv realizat de Daily Magazine. Enjoy!

Bună, Sorina! Ne bucurăm pentru acest interviu. Recent, publicul din toată România se bucură să râdă din nou, pe bune, la comedia “Teambuilding”, un film unde rolul de “antagonistă” ţi se potriveşte mănuşă. Pentru început, spune-ne care au fost primele tale gânduri la primirea acestui rol, într-un film românesc, şi cum ai descrie întreaga experienţă în 3 citate argumentate?

A fost neașteptată toată experiența acestui rol. De la faptul că am primit un rol care nu se găsește des în filmele românești, până la experiența castingului și apoi cea a filmărilor. Personaje negative există în filmele românești, dar nu prea sunt tratate în cheie comică, așa că a trebuit să fac o cercetare prin producțiile americane ca să prind ”cheia de joc” – să nu fie crispant, dar totuși să aibă impact energia mea pe ecran.

La ce nivel consideri personal că au ajuns producţiile româneşti şi care consideri că sunt factorii ce atrag din ce în ce mai mult publicul spre autohton, într-atât încât putem vedea din nou săli full de cinema la filmele româneşti?

Eu sunt mare fan filme românești și merg la cinema de fiecare dată când se lansează o producție nouă. Din păcate, mai avem de lucru până să putem vorbi despre o industrie cinematografică solidă. În primul rând pentru că nu avem destule săli. Apoi, pentru că cele care mai existau – în afara celor din Malluri – s-au închis, în mare parte. Ceea ce mă bucură, însă, este faptul că avem filme cu subiecte diverse, foarte bine lucrate, la care de cele mai multe ori imaginea este impecabilă. De aceea și ajung filmele noastre să fie premiate în străinătate, pentru că au o atmosferă aparte. Cred că asta și atrage publicul: diversitatea subiectului și felul în care sunt  ”ambalate”.

Cât de dificil/distractiv a fost să lucrezi cu Matei Dima şi Cosmin Nedelcu în calitate de regizori? Cât de pretenţioşi şi exigenţi sunt pe set şi ce poţi spune că ai învăţat de la ei?

A fost mai mult distractiv, decât dificil. Deși mie mi se pare extrem de greu să și joci, şi să și regizezi, ei au reușit să păstreze o atmosferă relaxantă pe platou. Iar Matei și Cosmin sunt foarte deschiși la propunerile actorilor, ceea ce mi-a plăcut foarte mult. Te lasă să fii parte din procesul de creare al blocking-ului scenei. Nu cred că am auzit “Nu” la vreo propunere din partea actorilor. A fost de foarte mare ajutor și Alex Coteț, scenaristul și co-regizorul filmului, care mi-a dat niște indicații foarte bune în crearea personajului. De exemplu, a lui este alegerea nuanţei de roz aprins – pentru unghiile Nicoletei – o culoare pe care eu o detest, dar care a devenit un detaliu foarte bun în conturarea personajului.

Ce elemente crezi că sunt de nelipsit pentru un teambuilding de succes?

Conexiunea dintre participanți, distracția, gradul de complexitate al probelor.

Nu putem exclude faptul că această producţie conţine şi multe trivialităţi. Crezi că îşi au rolul lor, bine punctat, într-o producţie, indiferent de naţionalitate, şi crezi că filmul ar fi avut la fel de multă sare şi piper şi fără o parte din ele?

Cred că personajele care înjură în film sunt autentice – trăim niște vremuri foarte frustrante și oamenii folosesc înjurăturile ca o supapă, ca un răspuns la stresul zilnic. Cei care au un limbaj trivial în film sunt angajații cei mai stresați din companie, cei care nu se simt apreciați, nu sunt valorizați și nici respectați de ceilalți. Cred că trivialitățile își au rolul lor, iar ceea ce simt că salvează personajele, în ochii publicului, sunt momentele lor de vulnerabilitate sau cele de inocență, unde descoperi motivația pentru care aleg să se comporte așa. Sunt nişte oameni care au ajuns la limită cu răbdarea şi care nu mai au speranță de mai bine.

Cât de diferită/similară este personalitatea ta, Sorina, faţă de personalitatea Nicoletei – directoarea autoritară a departamentului de Resurse Umane din Teambuilding?

Există puncte comune – cum ar fi faptul că și eu mă descurc destul de bine la capitolul organizare dar, în rest, nu prea ne asemănăm. Eu sunt mult mai simpatică în realitate :).

De altfel, cel mai frumos compliment a venit de la cineva care mă cunoaște (a lucrat cu mine în organizarea unui festival) și care mi-a scris după proiecție că a văzut o altă Sorina –  mai afurisită. Deci pot spune că am creat o latură a personajului pe care eu nu o practic în viața de zi cu zi.

3 motive pentru ca publicul să cumpere bilet la această producţie şi 3 argumente prin care desfiinţezi criticile la adresa acestui film

Pentru că se vor distra tare fiind un film cu un scenariu axat pe comedie, pentru că vor descoperi niște locații interesante din România, unde am filmat și pentru că ne și putem întâlni după unele proiecții, în diferite orașe.

În ceea ce privește criticile, cred că fiecare are dreptul la o părere și nu poți mulțumi pe toată lumea. Însă e nevoie și de comedie în filmul românesc și, cu cât facem mai multe producții, cu atât există șanse să atragem mai mulți spectatori în săli (prin ale căror încasări se pot finanța următoarele producții). Citesc des comentarii pe facebook că oamenii vor să vadă și thrillere și comedii și filme horror românești și filme polițiste. Astea sunt producții scumpe și nu poate investi nimeni în ele dacă nu e sigur că își poate recupera investiția. De aceea e important să aducem oamenii în săli și să se deschidă cât mai multe săli de cinema, mai ales în orașele mici.

Vezi și

Netflix lansează trailerul pentru BERLÍN, un spinoff La Casa de Papel

Vorbind despre activitatea ta teatrală, în prezent joci în noua producţie de la Teatrul Nottara, “Fetele Pelican”. Ce aduce nou pe scena naţională această producţie?

”Fetele Pelican” este o producție fresh care aduce în premieră un text nou nouț – scris în stilul “devised theatre” în anul 2019.

Trupa britanică The Wardrobe Ensemble, cea care a scris textul, a fost invitată la Festivalul de la Edinburgh să joace acest proiect, dar din cauza pandemiei nu a mai apucat să prezinte spectacolul.

Horia Suru a ales textul și astfel echipa noastră l-a adus pe scena românească. Deci este o premieră absolută, după țara de origine. De asemenea spectacolul este un mix foarte interesant între oameni de vârf din industria fashion, Alexandru Abagiu și Doina Levintza, o coregrafă londoneză extrem de talentată, Sophie Duncan, și tineri creatori de teatru, actori din trupa Nottara, regizorul Horia Suru – laureatul de anul acesta al premiului UNITER pentru Regie, Petre Ancuța – compozitorul coloanei sonore și Mircea Mitroi – responsabilul pentru lightdesignul spectacolului.

3 lucruri pe care ţi le doreşti de la tine/de la viaţă/ de la industrie şi de la ceilalţi pentru viitorul apropiat

Calm, deschidere către nou și susținere financiară. De la  ceilalţi îmi doresc experienţe de calitate, respect şi înțelegere.

3 mesaje către tine Sorina Ştefănescu din trecut/prezent/viitor

Întotdeauna situația în care te găsești are legătură cu alegerile tale.

Nu renunța la ceva decât dacă simți că asta e ultima soluție.

Învață să accepți oamenii așa cum sunt.