Now Reading
De vorbă cu…regizorul Michelangelo Campanale | ROMEO ȘI JULIETA – TEATRUL EXCELSIOR BUCUREȘTI : “Doar în întâlnire și schimbul de know-how putem găsi uniunea artistică reală.”

De vorbă cu…regizorul Michelangelo Campanale | ROMEO ȘI JULIETA – TEATRUL EXCELSIOR BUCUREȘTI : “Doar în întâlnire și schimbul de know-how putem găsi uniunea artistică reală.”

Teatrul Excelsior București se bucură în prezent de o coproducție de zile mari! Pentru că iubirea și arta nu țin cont de niciun fel de granițe, actorii români ai Teatrului și cei italieni, din cadrul Companiei Luna nel Letto fac spectacol cu Romeo și Julieta, noua premieră din spațiul bucureștean.

Stăm de vorbă azi cu regizorul acestui inedit spectacol, Michelangelo Campanale, despre tot ceea ce înseamnă periplul artistic România-Italia, în cadrul unui nou interviu realizat de Daily Magazine. Cu protagoniștii și povestea din Romeo și Julieta vă veți reîntâlni la debutul stagiunii din 2023 a Teatrului Excelsior! 

Salutări, domnule regizor Campanale! O bucurie să realizăm acest interviu. Pentru început, cum puteți descrie experiența generală cu trupa de actori români? Ce ați descoperit referitor la scena românească și ce ați adus în România?

Salutări! Lucrul aici, în România, cu Teatrul Excelsior din București a fost o experiență foarte importantă pentru mine și pentru compania mea, La luna nel Letto. A fost foarte interesant să descopăr un grup de actrițe și actori foarte buni, gata să se implice, să primească un alt mod de lucru destul de natural, să se dedice scenei pentru a readuce la viață o poveste cunoscută și un text teatral la fel de important, precum Romeo și Julieta, scris de Shakespeare. Sunt actori profesioniști cu mare talent, spirit și o importantă tehnică; toate acestea se datorează și muncii Teatrului Excelsior. Și pentru aceasta le mulțumesc regizorului Vlad Cristache și Mariei Rotar care se ocupă de producție încă din 2020.

De ce Romeo și Julieta? Ce este atât de atractiv la acest spectacol și care sunt noutățile pe care avem ocazia de a le vedea pe scenă în regia dvs?

Romeo și Julieta este o poveste care vorbește despre dragoste și ură, dar mai ales despre modul în care ura adulților poate ucide orice formă de schimbare pentru generațiile tinere. O temă foarte actuală, mai ales pentru noi, italienii, cărora ne este greu să trecem ștafeta generațiilor mai tinere în orice domeniu. Adulții prinși în logica lor nu știu să facă un pas înapoi, sau poate nu știu să asculte ce aduc tinerii. Și apoi tema războiului. Războiul a izbucnit din nou în Europa. Și asta este foarte trist. Dar, mai presus de toate, este trist că după un an încă nu vedem calea de ieșire. Cuvintele lui Shakespeare sunt foarte actuale, rezonează în vremea noastră cu o putere și o claritate incredibile. Benvolio spune „Vreau să păstrez pacea” iar Tebaldo răspunde „Urăsc acest cuvânt la fel de mult cum urăsc iadul”. Nu este nici un motiv. Și teatrul ne confruntă cu nerezonabilul ființei umane. Mai ales când credem că suntem atotputernici! Toate acestea în spectacolul nostru sunt exprimate printr-o dramaturgie care nu este doar în text, ci se află în corpuri, lumini, decoruri, costume. Ca și în fața unei mari fresce, spectatorul se poate bucura de toate limbajele scenei în același timp, țesute de un design regizoral și dramaturgic foarte complex, în care frai Lorenzo este piatra de temelie a evenimentelor.

 

 

Cum s-a dezvoltat mixul dintre actorii români și italieni, care au fost elementele de liant între aceștia?

Actorii italieni și români au lucrat foarte bine împreună. Este o echipă grozavă de actori și actrițe de elită, foarte talentați și experimentați; se sprijineau unul pe altul, cot la cot, se bucurau. Ei au putut și au vrut să facă schimb de experiență pe scenă, astfel încât grupul a crescut în conștientizare și îndemânare. O inimă care bate la unison i-a animat pe scenă și acest lucru nu este întotdeauna ușor de găsit în teatru.

 

Care sunt principalele diferențe dintre industria teatrală românească și cea italiană și ce puteți spune că v-a plăcut cel mai mult în Teatrul Excelsior din București?

Principala diferență dintre teatrul românesc și cel italian este stabilitatea. Aici majoritatea actorilor sunt precari, nu sunt salariați și asta obligă chiar și actorii foarte talentați la locuri de muncă ocazionale. Și asta este o mare problemă, nu doar economică. Actrițele și actorii Teatrului Excelsior știu că acesta este teatrul lor și au o cale clară de studiu și muncă constantă. Constanța, pregătirea constantă este secretul fiecărui artist care știe că nu poate avea încredere doar în propriul talent. Ai grijă de asta, apără acest sistem! Dacă există aspecte care trebuie schimbate, faceți-o, dar așa cum spunem noi „non buttate il bambino con l’acqua sporca!” Cultura este a tuturor, o moștenire neprețuită și statul trebuie să aibă grijă de cei care produc vise, frumusețe, reflecție, împărtășire, toți anticorpii democrației.

 

Modern vs contemporan. Cum vedeți această dezbatere de lungă durată pe temele jocului în teatru? Considerați că există tendințe actuale, le urmați sau vă faceți propriul drum?

Pentru mine, teatrul cuprinde toate limbile și, prin urmare, nu îmi pun această problemă. Să privesc realitatea este ceea ce mă interesează. Înțelegerea modului de a face astfel de cuvinte străvechi să rezoneze, rămânând contemporane, este calea pe care o urmăresc împreună cu compania mea.

 

 

Care este mesajul pe care vă doriți să-l transmiteți lumii cu universul dvs artistic și ce ați vrea să preia publicul din România de la spectacolul Romeo și Julieta?

Teatrul este o artă indisolubil legată de public. Fără public nu există teatru. Simt această legătură puternic și de fiecare dată când mă gândesc la un spectacol știu că sunt în dialog cu spectatorii și cu timpul în care trăiesc. Prin munca mea aș dori să deschid căi de reflecție, să pun întrebări, mai degrabă, decât să dau răspunsuri corecte sau să găsesc soluții convenabile. Și fac asta prin arta teatrală care folosește multe limbaje. Dialog cu sine, dialog cu lumea din jur, dialog între generații, dialog între limbi… dialog! Avem nevoie de el.

 

Ce vă doriți de la dvs, de la industrie și de la public pentru viitor?

Ce-mi doresc? Ca toți împreună, fiecare în rolul său, să continuăm să creăm cultură, să ne păstrăm dorința de a imagina, de a păstra spații de libertate și de creație a frumosului. Numai așa vom putea să nu ne pierdem dorința de a ne imagina că ne schimbăm lumea în bine, mai ales pentru copiii noștri și cei care vor veni după noi.

 

See Also

 

Cum veți petrece sărbătorile de Crăciun anul acesta?

Îmi voi petrece Crăciunul cu familia, în Italia, în primul rând, și apoi în teatrul nostru din Ruvo di Puglia, unde mă voi cu întâlni publicul format din copii și familiile lor.

 

La final, ce mesaj doriți să transmiteți tuturor românilor și cititorilor Daily Magazine?!

Mulțumesc! M-ați învățat atât de multe, mai presus de toate a fost frumos să aflu cât de aproape suntem unii de ceilalți. Europa este o mare posibilitate pentru noi toți, chiar și cu toate deficiențele ei! Alte o mie de proiecte precum „Romeo și Julieta”, pentru că doar în întâlnire, în munca împărtășită, în schimbul de know-how, putem găsi uniunea care nu este doar niște cuvinte, ci este reală!

 

 

 

 

 

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top