Totul despre Mărțișor – cea mai populară tradiție a românilor la început de primăvară

În România, Mărțișorul simbolizează sosirea primăverii și este sărbătorit în fiecare an în prima zi a lunii martie. În centrul acestei sărbători se află mărțișoarele, formate dintr-un fir împletit roșu și  unul alb care poartă împreună numele sărbătorii. Se crede că cei care îl poartă sunt protejați de puterile magice ale acestui obiect. Mărțișor este derivat din cuvântul „Mart”, un cuvânt popular vechi pentru martie, însemnând literal „micul martie”.
Unii experți în etnologie consideră că Mărțișorul are origine romană, în timp ce alții cred că este de origine daco-tracă.

• Istoric

Din cele mai vechi timpuri, oamenii sărbătoreau primăvara cu ritualuri de mult uitate. Foloseau pietricele mici pictate în alb și roșu dispuse alternativ pe o sfoară. În acele vremuri, unele ritualuri magice implicau sacrificii de animale pentru a-i determina pe zeii lor păgâni să le asculte rugăciunile, sângele fiind asociat cu viața, fertilitatea și rugăciunea. Pe de altă parte, zăpada, gheața și norii erau albi. Într-o singură expresie semnificația a două culori ar putea fi: „să uităm de iarnă și să ne rugăm zeilor noștri să ne aducă fertilitate”.

La începutul secolului al XIX-lea oamenii purtau frumoasa amuletă la gât sau la mâna stângă, aceasta fiind reprezentată de două fire de lână (unul roșu, unul alb) tricotate împreună și o monedă mică de argint sau de aur atârnată de ele. Se credea că cei care purtau Amuleta erau protejați și vor avea noroc în anul următor.
În ultimele două secole, tradiția în România s-a rezumat în principal în jurul obiectului cu același nume, deseori format dintr-o bucată de sfoară colorată în roșu și alb și, uneori, legată în jurul unei pietricele, monede sau bijuterii.

• Tradiție

Aceste articole sunt de obicei dăruite în timpul sărbătorii de 1 martie de cei mai apropiați prieteni și de familie, ca semn de prietenie, respect și admirație. La primirea cadoului, femeile își fixează articolul pe haine, de obicei în jurul buzunarelor de la piept, purtându-l aproape de inimă, până la sfârșitul lunii martie. Când luna martie se apropie de final, mărțișorul este atârnat pe un pom fructifer și se spune că aduce bogăție proprietarului inițial.

• Legende

Există numeroase legende care explică această tradiție frumoasă.

O legendă spune că odată într-o luptă cu vrăjitoarea de iarnă, care nu a vrut să renunțe la locul ei, frumoasa doamnă primăvară și-a tăiat degetul și câteva picături din sângele ei au căzut pe zăpada care s-a topit. Curând, pe acest loc a crescut un ghiocel care indică faptul că primăvara a câștigat lupta în fața iernii.

O altă legendă se referă la Dragomir.
Dragomir este fiul Dochiei care se căsătorește cu o fată pe care Baba Dochia nu o aprobă și care pentru a se răzbuna, își trimite noua noră să spele lână neagră într-un pârâu. Dochia îi spune să nu se întoarcă până când lâna neagră nu a devenit albă. Oricât s-ar spăla, lâna nu își schimbă culoarea, iar fata începe să plângă de disperare, îngrijorându-se că nu-și va mai vedea soțul. Văzând-o din cer, Iisus coboară și îi dăruiește fetei o floare roșie, spunându-i să spele lâna cu ea. În mod miraculos, acest lucru funcționează, iar fata se întoarce fericită acasă la soțul ei și la Baba Dochia. Baba Dochia este supărată că a venit primăvara, pentru că florile înfloresc doar primăvara și pleacă la munte îmbrăcată în nouă haine. Pe măsură ce zilele se încălzesc, ea lasă hainele în urmă, până în ultima zi când vremea se schimbă, iar Dochia rămâne înghețată pe munte, fără haine.

5 lucruri mai puțin cunoscute despre mărțișoare

Un semn de unitate
La început, mărțișoarele erau făcute din fire de lână alb-negru, făcând legătura între anotimpurile opuse de vară și de iarnă.

Dacii purtau mărțișoare
Daco-romanii purtau la gât mărțișoare din pietre roșii și albe.

Sensul din spatele culorilor
Roșul simbolizează senzualitatea femeii, în timp ce albul reprezintă înțelepciunea bărbaților, creând armonie între cei doi.

Mărțișoarele erau considerate magice
Dacii credeau că mărțișoarele au proprietăți vindecătoare prin expunerea la soare, precum și pentru creșterea fertilității.

Vezi și

DISCOTECA ’80 și DISCOTECA ’90 CLUJ 2023 vă invită la distracție în acest weekend

Mărțișorul în alte țări. Tradiția mărțișorului se datorează tracilor, astfel că, atât România, cât și Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia sau Albania, cinstesc în această zi simbolul primăverii! Multe dintre tradițiile mărțișorului ale acestor țări se aseamănă.

În Republica Moldova, mărțișorul se dăruiește atât femeilor, cât și bărbaților. În credința populară, micile obiecte legate cu ață albă și roșie sunt considerate purtătoare de noroc. Astfel, se spune că persoanele care le poartă vor fi protejate împotriva bolilor sau împotriva lipsei norocului. Tot în Republica Moldova, împletirea culorii albe cu cea roșie simbolizează îmbinarea puterii bărbaților cu spiritul feminin.

În Bulgaria, mărțișorul este numit „marteniță”, iar în ziua de 1 martie, bulgarii o sărbătoresc pe Baba Marta. Martenița bulgarilor este formată din tradiționalul șnur de ață albă împletit cu ață roșie. Diferența este că de acest șnur se leagă două păpuși confecționate din lână. Păpușile poartă numele de Pizho, acesta fiind bărbatul, care are culoarea albă, iar Penda reprezintă femeia și este de culoare roșie.

În Macedonia, mărțișorul se poartă în seara de ajunul datei de 1 martie. După aceea, acesta este legat de creanga unui pom înflorit, pentru rodnicie.

În Albania, mărțișorul este numit „lidhka” și este purtat de copii începând cu data de 14 martie și până la apariția primelor rândunici. După aceea, el este agățat de creanga unui copac pentru a alunga spiritele rele.