Now Reading
EXCLUSIV | VISUL – De vorbă cu Vlad Logigan : “Să poți să amuzi oamenii, ca actor, într-o lume în care avem atâtea griji, este un privilegiu.”

EXCLUSIV | VISUL – De vorbă cu Vlad Logigan : “Să poți să amuzi oamenii, ca actor, într-o lume în care avem atâtea griji, este un privilegiu.”

Vlad Logigan este unul dintre cei mai exponențiali actori tineri din România. Îl cunoaștem din producții cinematografice precum Selfie, Nuntă în Basarabia sau Ai noștri, și ne-a încântat cu roluri de excepție în spectacole prezentate de Teatrul Național București sau Teatrul Mic.

Din 12 decembrie ne vom bucura cu toții de modul în care Vlad Logigan, în rolul protagonistului, Alex, în noul film românesc mult-așteptat, Visul, ne prezintă  propriul univers artistic, cel de pe scenă.  Un real challenge!

Azi dialogăm cu Vlad în cadrul unui nou interviu dedicat de Daily Magazine în calitate de partener media al acestei super producții românești! 

 

Bună, Vlad! Ne bucurăm tare să fii azi alături de noi! Pentru început, spune-ne cum arată universul tău artistic în prezent?

Mult teatru, repetiții, spectacole, cursuri la Facultatea de Teatru, mă pregătesc de lansarea Visul în cinematografe.


Hai să vorbim despre noul film în care ne vom putea bucura să te vedem jucând, Visul. Ce înseamnă pentru tine această producţie şi cât de mult te regăseşti în tipologia personajului tău?  


E o poveste amuzantă, comică, are și momente emoționante, un film la care uiți cu drag și nu știi când a trecut timpul. Cât mă regasesc eu în tipologia personajului e mai puțin important, pentru mine contează dacă personajul place în Visul, dacă convinge. Uite, am jucat Raskolnikov care e un criminal, joc acum Tartuffe la Teatrul Mic, care e un manipulator odios, nu mă regăsesc în niciunul din ei, dar fac pariu cu mine ca personajele să convingă, să fascineze dacă e posibil, să facă povestea să fie mai plină, mai interesantă.

 

Care sunt principalele mesaje cu care ţi-ai dori să plece din sală spectatorul după vizionarea filmului Visul? 


Să fim mai îngăduitori unii cu alții, pentru că dacă faci zoom out un pic, suntem niște furnicuțe pe o planetă care zboară prin univers. Spun asta într-o notă comică. : ) Dar cred că finalul filmului spune multe într-un fel frumos găsit de regizor și scenograf. O să vă placă, promit.

 

Care a fost cel mai mare vis pe care ai reuşit să ţi-l îndeplineşti prin forţe proprii? Ca actor, cât eşti visare şi cât eşti pragmatism?


Să devin actor. Momentul în care mi-am dat seama că mă pot juca toată viața, și cineva îți și dă bani să te joci până la bătrânețe. Sute de oameni pleacă de acasă să vină să vadă cum te joci, să vadă și să simtă povestea pe care le-o spui pe scenă în acea seară sau în sala de cinema. Și pleacă altfel decât au venit. Mai amuzați sau mai visători sau poate își regândesc un pic câte ceva din viețile lor. Să poți să amuzi oamenii, într-o lume în care avem atâtea griji, este un privilegiu. Și te culci bucuros. Cred că un amestec de visare și pragmatism e bine-venit că actor.

 

Ce contează pentru tine în lucrul cu oricare regizor? Şi ce poţi spune că ai învăţat  de la Cătălin Saizescu? Dar de la colegi?

Regizorii sunt diferiți, nu caut ceva anume la regizori pentru că nu știu dacă pot găsi. Ce caut este să comunicăm, să găsim acel canal de comunicare, artistic, prin care să putem dansa acel tango în doi dacă-mi permit o metaforă, ca prin el, prin “dansul” ăsta, să găsim rezolvări interesante, amuzante sau emoționante pentru scenele din scenariu. De la Cătălin am învățat un soi de liniște. El și când e îngrijorat de ceva are în jur o liniște. Ceea ce e minunat, un film se filmează în minim 3 săptămâni, fiindcă dacă e cu tensiuni, trec greu aceste săptămâni. Aici a fost o bucurie.

 

 

Ce părere ai despre nivelul actual al industriei de film  din România şi unde te situezi tu, că actor, în această industrie?


Nu știu unde mă situez eu, dar mă bucur că se fac mai multe filme pentru public, că încrederea românilor în filmul românesc e în creștere, că se fac mai multe povești.

 

La TIFF ne-am putut bucura anul acesta de premiera filmului Visul. Cum priveşți suportul real acordat de festivalurile de profil producţiilor cinematografice din România?

 

A fost o proiecție la TIFF cu Visul, în varianta de lucru de atunci. Și am văzut că toți cei prezenți s-au bucurat, iar faptul că poți vedea în avans un film, într-un festival, să iei pulsul publicului și să ai parte de apreciere și încurajare înainte ca el să apară în cinema, e minunat. Feedback-ul a fost fain: „ce film bun”, „bravo”, „abia așteptăm să îl vedem în cinema”. 

 

See Also

Dincolo de scenă, ce te bucură în cotidian? 

Florile. Am flori și în casă, plantez și pe balcon. Mă liniștește, îmi place.

 

 

Dacă ai avea o super putere, ce ţi-ai dori să schimbi/ să îmbunătăţeşți pe viitor la industria de teatru/film din România?

 

Aș face mai multe săli de teatru și cinematografe. Și în București, dar mai ales în orașele unde nu au o sală de teatru sau un cinematograf. 

 

Ce mesaj are de transmis Vlad Logigan publicului ce va veni să vadă filmul Visul? 

Cei care vor vedea Visul știu sigur că le vă placea filmul, așa că să-l recomande prietenilor. : )

 

What's Your Reaction?
Excited
1
Happy
1
In Love
1
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top