Now Reading
De vorbă cu Maria Surducan : “Sper că evenimentul Romanian Design Week este nu doar o demonstrație de virtuozitate din partea ilustratorilor selectați, ci și un demers continuu de a prezenta și susține comunitatea artistică locală.”

De vorbă cu Maria Surducan : “Sper că evenimentul Romanian Design Week este nu doar o demonstrație de virtuozitate din partea ilustratorilor selectați, ci și un demers continuu de a prezenta și susține comunitatea artistică locală.”

Romanian Design Week este festivalul multidisciplinar dedicat industriilor creative, organizat de The Institute, prezentat de UniCredit Bank și finanțat de Ministerul Culturii. Anul acesta va avea loc între 24 mai – 2 iunie la București, în clădirea fostului restaurant CINA, lângă Ateneul Român. Partener media – Daily Magazine. 

Ediția din acest an invită publicul să exploreze orașul și să descopere potențialul acestuia, investigând în același timp metodele prin care creativitatea și inovația pot modela spațiile urbane ale viitorului, sub tema „Unlock the city”.

RDW Exhibition propune peste 200 de proiecte din 6 categorii diferite: arhitectură, design interior, design vestimentar, design grafic, design de produs și ilustrație. Acestea au fost alese de un board format din șase echipe de curatori locali și internaționali.

Stăm de vorbă azi cu Maria Surducan – ilustratoare profesionistă și unul dintre curatorii ce au realizat selecția de proiecte RDW 2024.

 

Bună, Maria, şi bun venit în cadrul Daily Magazine, partener media al Romanian Design Week 2024. Pentru început, cum ai primit vestea că vei fi curator al RDW şi cum ai ales proiectele din acest an?

M-am bucurat să fiu invitată, dar m-am bucurat și mai tare că, anul acesta, curatorul internațional a fost Yuko Shimizu, ale cărei lucrări le-am descoperit în Illustration now! de la Taschen, în studenție.

Pentru mine, scopul a fost ca expoziția finală să ofere o perspectivă relevantă și actuală asupra ilustrației românești. Am ales lucrări care să prezinte o etalare a mediilor prin care ilustrația își poate îndeplini sarcinile principale – de a oferi traduceri vizuale, completări pertinente și soluții pragmatice. Eu și Yuko am jurizat separat și ne-am întâlnit pe Zoom să ne punem de acord asupra selecției finale. Eram foarte curioasă cum se vor potrivi părerile noastre, pentru că eu cunosc scena locală și am un atașament emoțional față de artiștii de la noi, care mă face poate mai indulgentă, iar Yuko venea cu o perspectivă obiectivă, formată pe scena internațională, atât în calitate de ilustrator, dar și ca profesor la School of Visual Arts NY. Dar am descoperit că acordasem note similare pentru majoritatea lucrărilor. La final, sper că expoziția este nu doar o demonstrație de virtuozitate din partea ilustratorilor selectați, ci și un demers continuu de a prezenta și susține comunitatea artistică locală.

 

Ştim că eşti o bună ilustratoare, de cărţi, în special. Ce beneficii aduce cu ea această meserie, atât pentru tine, cât mai ales pentru public? Cum vezi în prezent şi în viitor această industrie?

Nu sunt sigură că aș bifa „ilustrația de carte” ca fiind principalul meu domeniu de activitate (deși e, într-adevăr, o parte importantă din portofoliul meu). Mă interesează felul în care ne povestim realitatea (subiectivă) unii altora, cum ne convingem să acționăm, cum ne gestionăm bucuriile și regretele. Și, pentru că mă pricep cel mai bine să fac traduceri vizuale, am ajuns inevitabil la ilustrație (de carte, editorială, publicitară, ce-o fi să fie) și bandă desenată.

Beneficiile meseriei pentru mine… un venit constant și plata asigurărilor sociale? Și glumesc numai pe jumătate, chiar mi-ar plăcea să mă-ntorc în timp s-o asigur pe Maria-studentă-n-anul-trei că o să fie bine. Beneficiile meseriei pentru public? Aici depinde un pic despre ce domeniu vorbim – în ilustrația publicitară, nu publicul este beneficiarul final al lucrării, ci comanditarul. Și atunci ilustrația oferă o soluție pentru o cerință de comunicare, vinde un produs, fie că produsul e un festival sau un serviciu bancar. Și poezia și magia meseriei sunt secundare scopului principal. Dacă vorbim despre ilustrația editorială, atunci ilustrația este, pentru public, un puzzle vizual și-i oferă un moment de satisfacție, de înțelegere a informației din articol. Dacă ne referim la ilustrația de carte, atunci e o dimensiune în plus față de text, o interpretare subiectivă, complementară.

Cât despre viitorul industriei, eu sunt optimistă, dar e o alegere conștientă. Simplu nu a fost niciodată, și, dincolo de perspectiva romantică asupra artei și ilustrației, e o meserie care presupune și foarte multă muncă, și abilități de marketing și negociere. Sper să văd în următorii ani o organizare mai pragmatică a comunității de ilustratori din România, sper să văd evenimente de specialitate organizate și în afara capitalei.

 

Consideri că România se poate mândri deja cu o panoplie de designeri de perspectivă? Cum priveşti designul românesc vs. tendinţele internaţionale? Ce ţi-ai dori să se întâmple pe viitor?

Am să vorbesc de partea de ilustrație, că acolo mă pricep :). Dacă vorbim de ilustratorii din România, avem cu ce să ne mândrim, haideți să-i vedeți la RDW! În ce măsură existența lor e „meritul” României (adică al universităților noastre de artă sau al politicilor de stat pentru sprijinirea culturii), asta-i altă conversație. Dacă vorbim de potențial, acesta e imens, și a fost vizibil în procesul de jurizare – era ușor să-ți dai seama că-n doi, trei ani, cu perseverență, foarte mulți dintre oamenii care nu au ajuns în selecția principală vor deveni profesioniști.

Cât despre tendințele internaționale, există cu siguranță o sferă de influență vizibilă și o muchie de cuțit între „ilustrație contemporană, ce reflectă zeitgeist-ul, și-ar putea fi expusă la orice festival de specialitate, dar recunoști imediat autorul și înțelegi cum se integrează lucrarea în evoluția sa personală și ilustrație previzibilă, cuminte, „am văzut nenumărate iterații pe Instagram, nu știu cine e autorul, e competent din punct de vedere tehnic, sper să-și găsească vocea”. Să ne-nțelegem, avem ilustratori în prima categorie și mă bucur foarte mult să văd că au trimis lucrări la RDW și sper că o să vă bucurați și voi să-i vedeți în expoziție.

Cred că pe viitor mi-aș dori să avem cât mai mulți ilustratori care-și permit să fie autentici și să se joace, chiar și în proiectele comerciale. Dacă ar mai fi să-mi doresc ceva – ilustratorii nu creează în izolare, produsul lor nu e artă de galerie, ci o rotiță dintr-un angrenaj mai mare – ar fi să existe art directori și editori cu viziune, implicați, capabili să valorifice la maxim cerințele clientului, limitările mediului și abilitățile artistului.

 

Cum echilibrezi creativitatea, antreprenoriatul şi timpul dedicat spaţiului personal?

Creativitatea e partea ușoară, pentru că-mi place și când mi-e greu. E partea unde văd cel mai bine cum evoluează lucrurile în timp și cea unde înțeleg cel mai bine această evoluție.

See Also

Antreprenoriatul, hmmm, mi se-ntâmplă, și nici măcar nu știu dacă este cuvântul corect pentru a descrie ceea ce fac eu. Am deschis firma pentru că trebuia să emit facturi, și asta se întâmpla acum 13 ani, singurul plan de marketing de care putem vorbi este „mie-mi place să postez și să vorbesc despre ceea ce fac”, singura strategie financiară e „acum că știu sigur că se poate trăi din ilustrație, hai să vedem de unde facem rost de finanțări pentru proiectele personale” și singura strategie de networking e „cui i-ar folosi sfaturile mele” și „în cine am încredere pentru o posibilă colaborare”. Obiectiv vorbind, „afacerea” se clădește pe spinarea creativității, și marele meu regret e că „îndatoririle administrative” ocupă tot mai mult timp.

Iar cu partea „personală”, adică cine sunt și ce fac atunci când nu muncesc, mi-am dat seama că trebuie s-o tratez ca pe un proiect și să bugetez timp pentru ea. Pentru că, deși n-ai zice, creativitatea se clădește pe „activitățile extra-curriculare”, altfel devine autoreferențială.

 

Ce sfaturi și recomandări ai pentru tinerii antreprenori creativi și designeri, aflaţi la început de drum?

Cât de „la început de drum”? Dacă vorbim de studenți/ proaspăt absolvenți, atunci sfatul cel mai important este „pune tot ce ai mai bun într-un portofoliu online”. Și, de obicei, discuția decurge așa: „Dar nu am lucrări destul de bune, nu mai bine aștept câțiva ani?” „Dacă nu lucrezi, nu vei avea lucrări mai bune, oricâți ani ai aștepta. Pune ce ai acum și au să te găsească clienții și au să-ți dea de lucru și vei avea imagini din ce în ce mai bune și vei șterge imaginile care nu te mai reprezintă”. „Dar eu nu am clienți și nu știu cum să-i găsesc”. „Atunci participă la concursuri, alege-le pe cele gândite special ca să ofere vizibilitate creativilor la început de drum, cum e UniCredit Bank x RDW capsule merch collection 2024, wink-wink.”

Dacă vorbim de oameni deja activi de cel puțin 5 ani, atunci sfaturile sunt diferite. Pe partea artistică, le-aș spune să aibă încredere în pasiunile lor, și, dacă n-au pasiuni, să le descopere cât mai repede. Să caute inspirația oriunde altundeva decât în domeniul lor creativ și să nu-și facă un scop în viață din imitarea unor trenduri. Pe partea antreprenorială, să găsească cât mai repede o echipă în care au încredere, să-nvețe să lucreze cu oameni cu opinii diferite, să-și susțină punctul de vedere și să primească feedback.

 

Biletele pentru Romanian Design Week pot fi achiziționate de aici. Elevii, studenții și pensionarii au acces gratuit, iar deținătorii de card UniCredit de la Mastercard beneficiază de un discount de 50% la achiziția biletelor, reducere aplicabilă în pasul de plată.

Mai multe detalii pe website, Facebook și Instagram.

 

What's Your Reaction?
Excited
0
Happy
0
In Love
0
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Scroll To Top