Trăim în secolul vitezei, suntem mereu grăbiți să facem, să mergem, să fim, să avem orice. Elementul esențial care ne scapă, însă, în acest carusel amețitor și gălăgios, este comunicarea. Calitatea comunicării este considerabil mult mai scăzută, iar acest lucru afectează puternic relațiile dintre oameni. Adesea, ne regăsim în situații complicate și avem de gestionat neînțelegeri a căror sursă avem senzația că este o necunoscută. Ne întrebăm oare, dacă am contribuit și noi în vreun fel la toate acestea? Când cineva ne spune ceva, nu cumva adesea ascultăm doar ca să dăm replică rapid?
Ascultăm parțial doar ca să dăm replică
Cam aceasta este problema care stă la baza multor situații incomode: ascultăm ca să dăm replică și nu ne asigurăm mereu că am și procesat sau înțeles cu adevărat mesajul care ne-a fost transmis. Cu toții ne dorim să fim ascultați – mai mult de atât, ne dorim să fim înțeleși. Când acest lucru nu se întâmplă, se ridică bariere. În esență, ascultarea activă vine în ajutorul nostru tocmai pentru a evita neînțelegerile și prin a antrena atenția oferită interlocutorului în timpul comunicării. Nevoia de a repeta un mesaj și senzația de nesiguranță pe care le avem când celălalt nu pare să fie atent la ce îi spunem, reprezintă adevărate surse de frustrare și blocaje. În timp, acest lucru poate afecta chiar și încrederea de sine a celui care comunică și poate crea anxietăți.
Ascultarea activă
Ți s-a întâmplat vreodată să fii întrebat dacă mai ești acolo sau dacă asculți? Lipsa de feedback și atenție duc la asemenea situații. Prin antrenarea atenției, ascultarea activă conferă calitate și consistență conversației, pentru că garantează faptul că mesajul nu numai livrat, ci și recepționat. O putem vedea ca fiind un element crucial în trasarea graniței dintre monolog și dialog. Ea presupune anumite comportamente sau reacții ale interlocutorului, prin care acesta conferă siguranță celui cu care comunică.
Ascultarea activă este foarte utilă în viața cotidiană, dar este esențială și în comunicarea la locul de muncă. Se spune că managerii rețin cam 50% din informația primită de la interlocutor și că majoritatea liderilor nu depun eforturi consistente pentru a-și devolta abilitățile de ascultare.
Cum poți să fii un bun ascultător?
- Raportează-te exclusiv la momentul prezent și concentrează-ți atenția la informația care îți este transmisă
- Folosește elemente de comunicare non-verbală pentru oferi feedback: contact vizual fluid, dă din cap aprobator, adoptă o postură ușor înclinată în față, dreaptă, deschisă
- Pune întrebări sintetizând informația, asigură-te că ai înțeles corect mesajul
- Încearcă să îți păstrezi mintea deschisă. Ideile preconcepute pot bloca foarte ușor fluxul informației
- Folosește tăcerea în mod eficient. Nu întrerupe interlocutorul în timp ce încearcă să enunțe o idee, păstrează-ți feedback-ul pentru final
- Încearcă să vizualizezi ceea ce ți se spune
- Empatizează și detectează emoțiile celui care ți se adresează. Empatia este inima și sufletul unei bune comunicări și facilitează livrarea informației
- Nu ezita să îți exprimi aprecierea pentru împărtășirea informațiilor
Dacă vei pune în practică metodele de mai sus, vei observa cum calitatea comunicării crește. A alege să auzi în loc de a asculta este o greșeală fatală. Când auzi, receptezi sunete, însă atunci când asculți, le și procesezi. Așadar, caută să înțelegi înainte de a pretinde să fii înțeles!
What's Your Reaction?
English (UK) 
Română 