Romania: on the trail of legends

Cu toții am auzit de Dracula, însă România adăpostește o varietate de legende, mituri și povești oculte fascinante, născute în numeroase castele medievale, orașe sau ruine de-a lungul țării. Poveștile și folclorul național încă ne fascinează, iar vizitarea locațiilor care au dat viață acestor legende aduagă fără îndoială, un plus de farmec.

Mai jos vom aduce în lumină trei legende cunoscute și peste hotare, care încă trezesc curiozitatea turiștilor dornici să exploreze.  

Sursa: www.Hoiabaciunight.run

Pădurea Hoia Baciu

Pădurea Hoia- Baciu este situată în Cluj, Transilvania, și acoperă 250 hectare pe o suprafață cunoscută ca “Triunghiul Bermudelor” din România sau cea mai bântuită pădure din țară. 

Și asta datorită numeroaselor fenomene inexplicabile, considerate de natură paranormală care s-au petrecut în pădure. Pe lângă asta, vegetația pădurii pare să fie scoasă dintr-un film SF sau un univers paralel distopic. Copacii cresc în formă de spirală, zig-zag sau în sensul invers acelor de ceasornic. 

Pădurea și-a primit numele de la ciobanul Baciu despre care se spune că a dispărut în pădure cu 200 de oi, iar aceasta a devenit faimoasă în anul 1968 când Emil Barnea, un tehnician militar, a fotografiat ceea ce el credea că e un OZN. În urma dezvăluirilor, guvernul comunist a considerat afirmațiile lui Barnea ca find act de sabotaj și nebunie, iar acesta și-a pierdut definitiv locul de muncă.  

Sursa: www.visitmures.com

Castelul Teleki 

În Orașul Ocna Mureș, satul Uioara de sus, se află de câteva veacuri castelul Teleki, care a fost construit în scopul apărării minelor de sare. 

Localnicii preferă să stea departe de castel, care este acum o ruină, și pe bună dreptate. 

Bătrânii din sate vorbesc despre o legendă cu o fantomă care bântuia castelul Teleki în perioada celui de-al doilea război mondial. 

Se presupune că aceasta îi ucidea pe cei care coborau în subsolul și pivnițele castelului, unde se ținea vinul. 

Pe vremea când încă era locuit castelul, pivnița era destul de spațioasă încât se intra cu carul cu boi, pentru a transporta proviziile, iar beciul adăpostea un număr mare de butoaie cu vin. 

Așadar, povestea relatează că soldații ruși au intrat în beciul castelului unde s-au îmbătat și au început să tragă cu armele în butoaiele de vin. Drept consecință, aceștia s-au înecat cu miile de litri de vin vărsate, iar oamenii din sat au pus moartea rușilor pe seama fantomei. 

Legenda fantomei din castel a revenit în urmă cu câțiva ani, când au fost realizate o serie de fotografii în care apărea o “formă”, o ceață albă ca un chip de om. 

Sursa: www.wikipedia.ro

Ceahlău 

See Also

“Vrăjitoarea Kera și cele șapte nestemate” – cel mai grandios musical din România pentru copii și tineri

Aflat în Carpații Orientali, Ceahlău este cel mai impresionant masiv și poartă acest nume de peste 500 de ani. A mai fost numit și Pion, Țiclău sau Kogaionon, adică muntele sacru al dacilor. 

Deși originea numelui nu este foarte clară, se spune că derivă din cuvântul “Csahlo” care înseamnă vulturul bărbos, pasăre care domina cândva văzduhul masivului. 

De la istorie și origine, muntele este încărcat de numeroase legende  și mituri, însă cea mai cunoscută versiune este legată de formarea sa. Aceasta spune că masivul s-a format din porunca împăratului Traian, cu scopul de a proteja locuitorii împotriva atacului barbarilor dinpre Răsărit. Traian a poruncit ca fiecare prizonier luat de la Decebal să aducă câte o piatră până când muntele era suficient de înalt încât să-l mulțumească pe împărat. 

Însă primele menţiuni istorice, scrise de un istoric grec, vorbesc despre Muntele Sfânt al dacilor, care adăpostea ritualurile lui Zamolxes. 

Legendele pietrelor din Muntele Ceahlău sunt la fel de populare ca masivul în sine. 

Legenda Vârfului Toaca spune că un neam de uriași au trăit cândva pe munte, însă în urmă unei molime, au murit aproape toți, cu excepția unei fete și a unui băiat. 

Așadar, pentru a fi văzuți de oameni, tinerii s-au gândit să își ridice fiecare câte un turn. Însă în urma unei ploi puternice cu gheață, tinerii au fost striviți de greutatea gheții puternice și au murit. 

După ce ploaia a trecut, localnicii au observat lipsa lor și au pornit în căutarea uriașilor, pe care i-au găsit morți la baza vârfului. 

Aceştia au înțepenit o toacă pe vârful cel mai înalt, unde era îngropat băiatul și l-au numit Vârful Toaca, iar vârful sub care e îngropată fata este numit Panaghia.

Legenda lui Butu și Ana relatează povestea de dragoste a unui oștean din vremea lui Alexandru cel Bun care s-a îndrăgostit de fiica domnitorului, Ana. Fiindcă relația lor nu a fost acceptată de către domnitor, Ana a mers la o vrăjitoare care i-a transformat pe cei doi tineri în două stânci, care acum poartă numele de Turnul lui Butu și Ana.